Rubrica

 

Informații despre parohia în alte limbi

Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=205  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=602  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=646  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=647  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=4898 
Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=2779  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=204  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=206  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=207  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=208 
Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=3944  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=7999  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=8801  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=9731  Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=9782 
Mirrors.php?cat_id=32&locale=ro&id=11631         
 

Calendar Ortodox

   

Școala duminicală din parohia

   

Căutare

 

In evidenza

04/10/2023  Scoperte, innovazioni e invenzioni russe  
14/03/2020  I consigli di un monaco per chi è bloccato in casa  
11/11/2018  Cronologia della crisi ucraina (aggiornamento: 3 febbraio 2021)  
30/01/2016  I vescovi ortodossi con giurisdizione sull'Italia (aggiornamento: 21 dicembre 2022)  
02/07/2015  Come imparare a distinguere le icone eterodosse  
19/04/2015  Viaggio tra le iconostasi ortodosse in Italia  
17/03/2013  UNA GUIDA ALL'USO DEL SITO (aggiornamento: aprile 2015)  
21/02/2013  Funerali e commemorazioni dei defunti  
10/11/2012  Naşii de botez şi rolul lor în viaţa finului  
31/08/2012  I nostri iconografi: Iurie Braşoveanu  
31/08/2012  I nostri iconografi: Ovidiu Boc  
07/06/2012  I nomi di battesimo nella Chiesa ortodossa  
01/06/2012  Indicazioni per una Veglia di Tutta la Notte  
31/05/2012  La Veglia di Tutta la Notte  
28/05/2012  Pregătirea pentru Taina Cununiei în Biserica Ortodoxă  
08/05/2012  La Divina Liturgia con note di servizio  
29/04/2012  Pregătirea pentru Taina Sfîntului Botez în Biserica Ortodoxă
 
11/04/2012  CHIESE ORTODOSSE E ORIENTALI A TORINO  
 



Pagina principală  >  Documente  >  Sezione 8
  Gustul amar al Sinodului din Creta

Teologie.net

12 iulie 2016

Clicca per SCARICARE il documento come PDF file  
Răspândește:

„Sfântul şi Marele Sinod” din Creta (18-27 iunie 2016) a eșuat din toate punctele de vedere. Observaţiile pe care le făceam înainte şi pe parcursul Sinodului rămân valabile şi acum:

1. Sinodul n-a reuşit să devină „panortodox”, întrucât au lipsit 4 Biserici Autocefale din 14, iar Biserica Ortodoxă Americană (OCA) nici n-a fost invitată. N-au fost invitate nici „Bisericile necanonice/schismatice” – lucru care confirmă că „unitatea ortodocşilor” n-a fost nici pe de parte un deziderat al Sinodului.

2. Sinodul din Creta n-a hotărât şi n-a spus nimic important! Nici până astăzi nimeni nu înţelege de ce a trebuit să se adune. Textele documentelor oficiale sunt slabe şi irelevante, fără vreun impact în viaţa Bisericii şi a credincioşilor. Pe de altă parte, faptul că documentele Sinodului nu spun nimic, i-a dezarmat pe cei însetați de schismă, aceștia negăsind suficiente argumente pentru a se declara disidenți sau pentru a forma careva „catacombe ecleziale”. 

3. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Sinodului a confirmat faptul că ierarhia se teme de discuţii serioase pe teme serioase, de aceea a fost creat un sistem decizional care să împiedice orice dezbatere constructivă cu implicarea „pleromei Bisericii”. Şi chiar dacă unii ierarhi au reuşit să-şi expună punctul de vedere asupra unor proiecte, acestea n-au avut nici o valoare la luarea deciziilor finale. Mai mult decât atât, secretariatul „Sfântului şi Marelui Sinod” minte întreaga Biserică atunci când publică pe saitul oficial al Sinodului documentele cu semnăturile tuturor ierarhilor participanţi, deşi se ştie precis că anumiţi ierarhi (Hierotheos de Nafpaktos, Athanasie de Limassol, Irineu de Backa ş.a.) n-au semnat documentul despre „Relația Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine”. Deci, organizatorii Sinodului pur şi simplu au falsificat varianta electronică a documentelor finale, înserând (prin copy-paste) semnăturile unor ierarhi care în realitate nu au semnat anumite texte.

4. Sinodul Bisericii Antiohiene a declarat oficial că nu recunoaşte adunarea din Creta drept Sinod şi o consideră o simplă adunare pregătitoare. Prima dată această idee am întâlnit-o în scrisoarea patriarhului Kiril către „adunarea din Creta”, iar o hotărâre sinodală oficială a Bisericii Ruse va fi luată până la sfârşitul lunii iulie. Probabil, vom vedea aceeași abordare pe care a avut-o anterior patriarhul, iar mai nou şi Biserica Antiohiei. În acelaşi context, Biserica Georgiei reaminteşte că absenţa ei de la Sinodul din Creta nu este legată nici de politică, nici de bani, ci în mod exclusiv de conștiința dogmatică, care o împiedică să aprobe documentele în forma lor actuală.

5. După părerea mea, „Sinodul din Creta” nu este cu totul lipsit de valoare istorică, iar numele cel mai potrivit pe care ar trebui să-l aibă în viitor este tocmai acesta – „Sinodul din Creta”. Într-un mod asemănător au fost numite majoritatea sinoadelor locale ale Bisericii, iar în timp, multe dintre ele au căpătat o autoritate universală, chiar dacă n-au avut un caracter „ecumenic”. Dacă va fi sau nu şi cazul „Sinodului din Creta”, o va arată viaţa Bisericii, care prin filtrul Tradiției cerne şi discerne tot ce este bun sau rău. Şi, nu-i exclus ca ceea ce vedem noi acum într-un fel, în timp să aibă roade diferite decât aşteptăm noi…

6. După acum am spus şi în articolul precedent, m-am bucurat de faptul că Circulara Sinodului din Creta a recunoscut „autoritatea ecumenică” a mai multor Sinoade care au avut loc din sec. IX încoace. Între timp însă, am constatat că în lista lor nu apare Sinodul din 1583 care a condamnat calendarul gregorian sau Sinodul din 1755, care (contrar  Sinodului din 1484) mărturiseşte că botezul care nu este făcut prin întreita afundare (cf. Canonului 50 Apostolic) nu este valabil şi, implicit, romano-catolicii trebuie (re)botezaţi, întrucât au doar „botezul prin stropire / turnare”. Consider că această scăpare nu este întâmplătoare şi este dictată de careva interese, aşa cum înseşi sinoadele, de foarte multe ori, erau dictate de interese şi stratageme de moment. Iar dacă aşa stau lucrurile, atunci, ca să nu fim derutaţi cu tot felul de „Sinoade Endemice” ţinute „ad hoc” prin holurile Istanbulului, cred că era suficient să se recunoască doar Sinodul fotian (879) ca al 8-lea Ecumenic şi cel palamit (1351) ca al 9-lea Ecumenic. Acestea două chiar au fost „Sinoade Ecumenice”, cu hotărâri dogmatice importante, şi nu „sinoade cu autoritate ecumenică”, cum se exprimă diluat Circulara cretană. Teoretic, sintagma „autoritate ecumenică” poate fi aplicată şi Sinoadelor Locale recunoscute de Canonul 2 Trulan şi chiar Canoanelor Sfinţilor Părinţi legimitate de acelaşi canon, iar patriarhul Constantinopolului pretinde că ar avea şi el (in persona) „autoritate ecumenică”. De aceea, adevăratul „Sinod Panortodox” care încă îşi aşteaptă ceasul, va trebui să clarifice aceste nuanţe şi lacune, ca să nu ajungem la confuzii absurde cu iz papistaş.   

7. Tabăra „antiecumenistă” m-a acuzat că aş aproba Sinodul din Creta şi toate hotărârile lui. Eu n-am spus acest lucru şi nici nu puteam să o fac, din moment ce Biserica Locală din care fac parte nu a participat şi nu recunoaște Sinodul din Creta. Cu toate acestea, consider că fiecare are dreptul la o părere personală, iar între „pozițiile oficiale” ale patriarhiilor şi „mărturisirile” unor fanatici care se cred buricul Ortodoxiei, există destul spaţiu pentru discuţii sănătoase şi argumentate. Anume acest lucru lipseşte astăzi în Biserică, inclusiv în şcolile teologice. Așadar, sunt dispus ca şi mai departe să discut cu cei care pot discuta argumentat şi fără prejudecăți, iar pe ceilalți îi rog să nu mă deranjeze, că nu sunt eu omul jocurilor şi intereselor…

Răspândește:
Pagina principală  >  Documente  >  Sezione 8